Sistem avertizare timpurie

Definitie

Un sistem de avertizare timpurie este definit ca un sistem prin care o autoritate responsabila anunta populatia sau diferite organisme administrative in situatia in care, in viitorul apropiat, este posibil sa aiba loc un eveniment cu efecte negative; se folosesc mijloace diverse de comunicare, precum sirene, mesaje SMS, anunturi transmise prin radio.

Descriere

Arhitectura logica a unui sistem de avertizare timpurie

Obiectivul unui sistem de avertizare timpurie este de a oferi mai multe informatii si posibilitati de reactie indivizilor si comunitatilor amenintate de pericol, pentru a actiona in timp util si in mod corespunzator, astfel incat sa se reduca gradul de vatamare corporala, pierderile de vieti omenesti, pagubele asupra proprietatilor si mediului, sau pierderea mijloacelor de trai.

Orice sistem de avertizare timpurie cuprinde patru componente majore:

• cunoasterea riscului,
• dezvoltarea sistemelor de monitorizare si predictie,
• diseminarea rapida a informatiilor,
• strategiile de raspuns eficient.

In primul rand, comunitatea trebuie sa stie la care riscuri este expusa si care sunt vulnerabilitatile zonei in care se afla. Cunoasterea riscului se bazeaza pe intelegerea de baza cu privire la riscuri si vulnerabilitati, precum si pe stabilirea prioritatilor. In al doilea rand, este necesar sa se puna in aplicare o monitorizare continua si un model de predictie stiintific, pentru a determina atunci cand unul dintre pericole devine o amenintare reala. Monitorizarea reprezinta activitatea prin care se urmareste modul in care aceste riscuri si vulnerabilitati se pot modifica in timp. Apoi este necesar un sistem de diseminare si comunicare, pentru a permite difuzarea notificarilor de avertizare catre persoanele care pot fi afectate. Membrii comunitatii trebuie sa respecte serviciul de avertizare si sa stie cum sa reactioneze la avertismente. Toate aceste etape sunt necesare pentru o transmitere eficienta a avertismentului.

Arhitectura sistemelor de avertizare timpurie trebuie sa fie flexibila si adaptabila, astfel incat functionalitatile sale (alertare, observare, planificare, notificare, procesare) sa fie grupate in jurul unui flux de lucru tipic, ce consta din: monitorizare, suport decizional si logistica informatiilor; programele puse la dispozitie pot fi incapsulate ca servicii standardizate si interoperabile.

Bibliografie

1. Ranganath Navalgund, „Need for developing effective early warning systems for natural disasters using space technology”, Indian Space Research Organisation, volume 107, number 6, 2014, Online.
2. Mirko Montanari, Sharad Mehrotra, Nalini Venkatasubramanian “Architecture for an Automatic Customized Warning System”, 2007.
3. "Global survey of early warning system", United Nation, Tech.Rep., March 2005.
4. International Federation of Red Cross and Red Crescent Societies. “Community early warning systems: guiding principles”, 2012, Online.
5. Wächter, J., Babeyko, A., Fleischer, J., Häner, R., Hammitzsch, M., Kloth, A., Lendholt, M.: “Development of tsunami early warning systems and future challenges”, Nat. Hazards Earth Syst. Sci., 12, 1923-1935, doi:10.5194/nhess-12-1923-2012, 2012.

Notiuni conexe

Monitorizare hazard
Prelucrare date
Vizualizare date
Suport decizional
Sistem alertare

Categorie

Sisteme management hazard?